blog arădean de cultură generală

Poze constructii » mormant sapat in stanca.turcia

Vestigiu elegant al unei civilizaţii cândva puternice, un mormânt lician cioplit în stâncă – unul din sutele săpate de-a lungul Coastei de Azur – se ridică abrupt deasupra oraşului de coastă Dalayan

Comori arheologice milenare stau risipite pe Coasta de Azur a Turciei, o spectaculoasă răscruce a civilizaţiilor.

Din nord, din Bodrum şi până în Antalya, în sud, se desfăşoară una dintre zonele geografice excepţionale ale lumii, celebra Coastă de Azur a Turciei – preţuită dintotdeauna de toţi cei ajunşi aici. Acesta este pământul tuturor zeilor şi zeiţelor, legendarul loc de naştere al Zeului Luminii, Apollo. Fiecare centimetru pătrat din ţărmul mărginit de turcoazul Mării Egee a fost marcat de o serie întreagă de civilizaţii.
Peisajul este plin de aşezări sofisticate, construite de vechii licieni, o civilizaţie care s-a aliat cu Troia şi a făurit, probabil, prima federaţie de oraşe fondată pe principii democratice. (Alexander Hamilton şi James Madison, părinţii fondatori ai Americii, fac referire în lucrările lor la modelul lician.)
Am ales să trăiesc pe această coastă fiindcă simt că aici mi-a fost dintotdeauna locul. În sufletul meu, am fost dintotdeauna lician. Am păşit pe Calea Liciană, ce începe în pitorescul orăşel Fethiye, pe ţărmul mării, şi străbate numeroase situri istorice – străvechi morminte cioplite în stâncă, amfiteatre romane şi biserici – presărate prin acest ţinut uluitor.
Caut sătucuri cuibărite pe falezele stâncoase, unde în cafenele micuţe, la umbra duzilor şi măslinilor, ţi se oferă ceai turcesc. Hoinăresc pe dealurile erodate, ce oferă o vedere panoramică a orăşelului meu natal, Kas, şi a orizonturilor Mării Mediterane, dincolo de el. Ajung în portul pescăresc Simena, cu fortăreaţa lui medievală din vârf de deal – şi oraşul lician scufundat, vizibil în apele clare, ca de acvamarin.
Vizitez milenarul oraş Myra pentru amfiteatrul său roman minunat păstrat şi mormintele liciene sculptate îndrăzneţ pe feţele înalte ale stâncilor. Fac turul bisericii Sf. Nicolae, denumită după darnicul său episcop din secolul al IV-ea, „reîncarnat” mai târziu în chip de Moş Crăciun.
Ca artist, mă minunez văzând lumina atât de specială: la apus, fiecare stâncă, fiecare suprafaţă îşi schimbă culorile, de la galben până la roşu profund – o lumină care a inspirat supranumele de „Oraşul lician al luminii”.
Aici, sunt şi în trecut şi în viitor. Fiecare colţişor îţi rezervă o surpriză, fiecare piatră îţi şopteşte o poveste străveche. La fiecare excursie, mă cuprinde un nou entuziasm. Aud noi sunete, adulmec noi arome,întrezăresc noi culori. Şi întotdeauna mă văd reflectat în istoria profundă care mă înconjoară – şi mă redescopăr, ca nou.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s