blog arădean de cultură generală

Operaţiunea secretă „Tismana“ pentru transportul Tezaurului României

Tezaurul României a fost ascuns în peştera de lângă Mănăstirea Tismana în toamana anului 1944, atunci când armata germană era în retragere, iar cea sovietică se pregătea să intre în ţară. În această perioadă tulbure şi pentru a evita o situaţie asemănătoare din Primul Război Mondial, conducerea BNR a luat decizia punerii la adăpost al Tezaurului României

646x404

Operaţiunea de recuperare şi readucere la Bucureşti a fost la fel de dificilă ca şi cea de aducere la Tismana.

La începutul anului 1947, Banca Naţională a României a luat decizia readucerii Tezaurului de la Tismana la Bucureşti. Locul unde se afla ascuns Tezaurul nu mai asigura condiţii de securitate, iar, la 10 februarie 1947, România avea să semneze, la Paris, Tratatul de Pace cu Puterile Aliate şi Asociate, iar Tezaurul trebuia să fie folosit pentru plata despăgubirilor de război

Operaţiunea de ridicare şi transportare a Tezaurului la Bucureşti a primit denumirea „Tismana“ şi a fost pregătită laborios de către de BNR. Două detaşamente de militari, denumite „Gorj“ şi „Dolj“, care erau formate din militari din Târgu Jiu şi Craiova, înarmaţi cu mitraliere, au fost pregătite pentru a participa la operaţiune. Locotenentul-colonel Aurel Popescu a fost delegat ca responsabil de misiune. Detaşamentul „Gorj“ avea misiunea să asigure paza pe durata recuperării din grota de la Tismana şi a transportului aurului până la Târgu Jiu. Detaşamentul „Dolj“ asigura paza în gara Târgu Jiu şi pe durata transportului pe calea ferată până la Bucureşti şi apoi la sediul BNR

„Operaţiunea a început luni, 20 ianuarie, când a pornit din Bucureşti prima dubă BNR, cu personalul tenic şi delegaţii trimişi pentru a pregăti condiţiile de încartiruire şi pe cele pentru efectuarea străpungerii prin zidul care închidea accesul în grotă. Marţi, 21 ianuarie, a pornit din Bucureşti a doua dubă BNR , care a transportat alimentele, vesela şi personalul cantinei. La 22, ianuarie, miercuri, a pornit restul personalului BNR, în trei dube ale instituţiei. Au ajuns la Tismana în după amiaza zilei de joi, 23 ianuarie, după un ocol pe la Govora, unde funcţiona încă o parte a tipografiei BNR, evacuată în timpul războiului. Toţi au fost încartiruiţi în incinta mănăstirii şi chiar din acea seară cantina a putut furniza prima masă caldă“,

arată guvernatorul BNR, Mugur Isărescu în lucrarea „Odiseea aurului BNR“.

Peştera în care s-a aflat Tezaurului a fost inundată

În data de 22 ianuarie 1947, două autocamioane ale BNR s-au deplasat de la Târgu Jiu la Petroşani pentru a-i aduce pe mineri şi materialele necesare pentru a dinamita betonul care închidea gura peşterii. Lucrările au început a doua zi, la ora 13.00, şi au continuat şi pe parcursul nopţii. Vineri, intrarea a fost străpunsă şi prima echipă a BNR a intrat în locul în care era ascuns Tezaurului României. „Cu această ocazie, s-a putut constata că toate casetele erau intacte, însă suferiseră din cauza apei, peştera fiind în mai multe rânduri complet inundată. Astfel, mânerele de sfoară de la casete erau complet putrezite, iar pe casete era un strat subţire de mâl, ce a îngreunat mult operaţiunea de control a casetelor. (…) A fost nevoie de spălarea fiecărei casete, iar lipsa mânerelor a îngreunat foarte mult manipularea lor. Operaţiunea de încărcare a primelor dube din primul convoi a început în aceeaşi zi, imediat după străpungere. Până seara au fost încărcate cinci dube BNR, repartizându-se pentru fiecare dubă câte 40 de casete, circa 2000 de kilograme, după ce în prealabil fuseseră luate toate măsurile de pază, control şi supraveghere, atât în peşteră, cât şi pe parcursul urmat până la dube. Pentru transportarea casetelor din peşteră la dube au fost folosite echipe de ostaşi, sub supravegherea directă a întregului personal BNR aflat aici“, se arată într-un raport al BNR.

Transportul îngreunat de zăpadă  

Pe 25 ianuarie a plecat primul convoi spre Târgu Jiu. Drumul era blocat de zăpadă, iar deplasare s-a făcut cu dificultate, cu o viteză redusă. A fost suplimentat numărul camioanelor pentru a transporta castele în timpul stabilit. Astfel, au fost puse la dispoziţie trei maşini militare Skoda şi un autocamion. Pe drumul către Târgu Jiu, fiecare maşină era însoţită de un funcţionar BNR şi un ofiţer înarmat. Convoiul era încadrat de camioane cu soldaţi cu armament automat. Primul transport a ajuns sâmbătă în gara din Târgu Jiu şi a încpeut imediat încărcarea în vagoane. Transportul şi încărcarea în vagoane a continuat şi în următoarea zi, dar apoi s-a întrerupt pentru că a nins din abundenţă. Garnitura de tren a plecat către capital cu doar 993 de casete, aproximativ 50.000 de kilograme. Toate uşile celor cinci vagoane au fost plumbuite şi erau prevăzute şi cu lacăte speciale. Trenul a plecat din Târgu Jiu pe data de 26 ianuarie şi a ajuns în Gara Filaret pe 27 ianuarie.

646x404-1

Transportul aurului a continuat în condiţii asemănătoare. Pentru că stratul de zăpadă de pe drum măsura aproape un metru şi circulaţia era blocată, s-a luat măsura introducerii unui plug pentru a curăţa drumul. Un convoi programat pentru data de 27 ianuarie nu s-a putut deplasa la Târgu Jiu din cauza vremii şi a condiţiilor de circulaţie. Apa din peştera în care se afla Tezaurul era în creştere şi a fost nevoie de formarea unui şanţ pentru scurgerea apei.

O maşină încărcată cu aur s-a răsturnat

O maşină încărcată cu aur s-a răsturnat în localitatea Peştişani, din cauza drumului acoperit cu zăpadă. „În satul Peştişani. la o distanţă de 25 kilometri de Târgu Jiu, o maşină Skoda s-a răsturnat la ieşirea după podul din capul satului. Din fericire, însoţitorii s-au ales numai cu uşoare contuziuni. (…) Casetele au scăpat intacte fiind transportate cu ajutorul sătenilor din sat la primăria comunei, unde au rămas sub o pază puternică. O a treia maşină Skoda pe care se făcuse transbordarea încărcăturii în satul Tismana a derapat, rămânând în şanţ în satul Brădiceni, la o distanţă de 20 kilometri de Târgu Jiu. Castele au rămas în maşină sub pază, restul convoiului continuându-şi drumul. A patra maşină Skoda a suferit o pană la motor şi a rămas pe şosea“, se arată în raportul BNR. Restul maşinilor din convoi au ajuns în Gara Târgu Jiu şi casetele au fost descărcate în vagoane, după care s-au întors să preia încărcătura din maşinile care au rămas pe traseu. Din cauza problemelor apărute, operaţiunea „Tismana“ s-a prelungit.

Operaţiunea a durat 11 zile 

Ultimul transport a avut loc pe data de 3 februarie. „S-a încărcat ultimul transport de 283 casete, care a plecat spre Târgu Jiu în dimineaţa următoare, marţi, 4 februarie. În seara aceleiaşi zile, la ora 18.00, pornea spre Bucureşti şi ultima garnitură, formată din şapte vagoane, ce transportau 65.000 kilograme cu aur. (…) Operaţiunea de recuperare a aurului durase din 25 ianuarie, când se încărcase primul transport, până la 4 februarie, deci 11 zile“, se mai arată în „Odiseea aurului BNR“.  Au fost făcute în total trei transporturi pe calea ferată: în primul transport au fost readuse la Bucureşti 993 de casete cu aproape 50.000 de kilograme de aur, al doilea a avut loc la 1 februarie  şi a constat în 1600 de casete cu o greutate de 80.000 de kilograme, iar ultima a avut loc pe 4 februarie şi a constat în 1283 de casete, adică 65.000 de kilograme.

Citeste mai mult: sursa

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s