blog arădean de cultură generală

20 August: Ziua Națională a Ungariei – sărbătoarea Sfântului Rege Ștefan I – Szent István király

În urma deciziei Parlamentului de la Budapesta, din 1991, Republica Ungaria are trei sărbători naționale. Ziua Națională este sărbătorită pe 20 august. Este o zi importantă și marcată și de etnicii maghiari din Transilvania și Banat

Portret al Sfântului Rege Ștefan I (Szent István király)

Pe 15 martie, maghiarii aniversează Revoluția din 1848-1849, dată la care s-a consfinit și apariția parlamentului modern a Ungariei. Pe 20 august este sărbătoarea Sfântului Rege Ștefan I (Szent István király), întemeietorul Regatului Ungariei, iar pe 23 octombrie, când se comemorează Revoluția din 1956 și începuturile luptei pentru libertate. Dintre cele trei sărbători de importanță mare, 20 august este considerat Ziua Națională a Ungariei. Este data la care se amintește despre noua națiune maghiară.

Ștefan I al Ungariei (s-a născut în 957 la Esztergom  cu numele  Vajk și a murit la 15 august 1038, la Szekesfehervar) este considerat întemeietorul Regatului Ungariei. Considerat întemeietorul Regatului Ungariei, primul rege creștin al maghiarilor, membru al Casei Arpadiene. Este venerat ca sfânt în Biserica Catolică și în Biserica Ortodoxă.

Ziua de 20 august amintește de creștinarea poporului maghiar: a apărut prima episcopie, asigurarea legilor prin care populația maghiară se va creștina după canoanele catolice, iar o dată cu noul stat Ungaria intră în rândul țărilor europene, evitând astfel dispariția de pe hartă aidoma numeroaselor popoare migratoare, cum au fost spre exemplu avarii sau pecenegii.

Întregul proces de creștinare se va încheia după moartea regelui, pentru că trecerea întregii populații la creștinism a durat aproape un secol.

Ștefan a fost fiul lui Géza, ducele Principatului Ungar din Dinastia Arpadiană și al Saroltei, fata voievodului transilvănean Gyula .

Era al patrulea descendent al regelui Arpad. Numele viitorului rege a fost inițial Vajk, care în anul 1000 a fost creștinat, primind numele Ștefan. S-a căsătorit în 995 cu Ghizela de Bavaria, sora împăratului Henric al II-lea.

Statuia din Veszprem (Ungaria) a Rege Ștefan I si a reginei Ghizela de Bavaria

Lupta pentru tron

După moartea lui Géza a izbucnit un conflict între Ștefan și Koppány (ruda păgână a lui Géza) în legătură cu moștenirea funcției de conducător. Koppány s-a declarat ca fiind noul conducător al maghiarilor, conform vechilor tradiții păgâne maghiare.

Până la adoptarea de către maghiari a crestinismului, succesiunea puterii se stabilea conform principiului senioratului și al leviratului, practică ce a fost înlocuită definitiv de principiul primogeniturii abia spre sfârșitul secolului al XI-lea.

Corespunzător acestor tradiții, Koppány era îndreptățit, în baza senioratului, să moștenească titlurile lui Géza, iar potrivit leviratului trebuia să se căsătorească cu văduva defunctului principe, Sarolt.

Géza însă, fiind creștin și dorind să-și consolideze politic principatul prin instaurarea sistemului feudal a ales să aplice principiul primogeniturii numind ca prinț moștenitor pe primul său născut, Ștefan.

Din conflictul pentru moștenire, Ștefan a ieșit învingător cu ajutorul tatălui Giselei și a altor domnitori germani.

Koppány a fost ucis de către căpitanul german Vecelin, iar rămășițele lui au fost expuse la porțile cetăților din Győr, Veszprém, Esztergom și Alba Iulia ca un gest de intimidare a păgânilor rebeli care refuzau adoptarea creștinismului și acceptarea noului sistem feudal.

Având deja relații bune cu germanii, consfințirea încoronării lui Ștefan I ca rege al Ungariei este făcută de către Împăratul Sfintului Imperiu Roman, Otto al III-lea.

Regele care a creștinat poporul maghiar

Vajk s-a creștinat și a luat ca nume de rege Ștefan. Avea posibilitatea să ceară recunoaștere din trei locuri: de la împăratul bizantin, de la împăratul roman sau de la papă. Pentru că dorea să se lege de creștinismul occidental, dar în acelați timp nu vroia să riște o vasalitate față de Imperiului Roman, a ales să se adreseze Papei Silvestru al II-lea, recunoscând astfel și independența și importanța papalității.

Conform tradiției, Papa Silvestru al II-lea i-a trimis o coroană de aur cu nestemate, iar în ianuarie 1001 o scrisoare de binecuvântare, prin care îl recunoștea oficial ca rege creștin al Ungariei.

„Sfânta coroană a Ungariei”, cunoscută drept Coroana Sfântului Ștefan

„Sfânta coroană a Ungariei”, cunoscută drept Coroana Sfântului Ștefan

Coroana si sabia Sfantului Stefan (Szent István király)

„Sfânta coroană a Ungariei”, cunoscută drept Coroana Sfântului Ștefan, este o lucrare artistică realizată ulterior, în mai multe faze, în secolele XI-XIII.

O țară după principia occidentale

Ungaria la 1919

Dorința lui Ștefan a fost acela să întemeieze o țară după cultura occidentală și să pună pe picioare un regat creștin. Între anii 997-1006 Ștefan a reușit să unească în jurul său întregul popor maghiar, nu înainte de consumarea unor conflicte violente cu adversarii care doreau să se ghideze după vechile principii păgâne.

În primul conflict armat, din 1003, l-a învins pe Gyula, voievodul Transilvaniei, nimeni altul decât unchiul său, creștinând apoi și populația de aici.

Luptele au urmat în celelalte regiuni, iar cel mai puternic adversar a fost Ajtony, conducătorul voevodatului de pe Mureș, pe care l-a învins în 1028. Cu această victorie s-a încheiat și epoca războaielor interne, Ștefan devenind rege pentru toată popoulația țării.

Ștefan a întemeiat opt arhiepiscopii pe teritoriul Ungariei, următoarele două apărând după moartea sa. Primul a fost cel de la Veszprem, apoi la Esztergom, Pecs, Cenad, Oradea, Eger, Vac și Alba Iulia. După moartea lui Ștefan au mai apărut episcopiile de la Nitra și Zagreb. Ștefan a întemeiat 30 de județe-cetăți.

Politica internă și externă

Legile lui Ștefan au adus în Ungaria principiile de viață occidentală și creștină. În prima lege s-a pus accent pe întărirea creștinismului, apărarea bisericilor, asigurarea învățământului creștin, stoparea violențelor, asigurarea drepturilor proprietarilor de pământuri, apărarea văduvelor și orfanilor, condamnarea vrăjitoarelor.

A doilea lege spune că la fiecare zece sate trebuie să apară o biserică, fiind obligatoriu prezența la slujbele de duminică. Se pedepseau printre altele

acțiunile violente, aducerea de atingere proprietăților, nerespectării ordinii și perceperea de dobânzi. Ștefan a pus la punct apariția monetăriei, apărând denarul de argint, și a introdus primele taxe. Prima capitală a regelui a fost Székesfehervár.

În timpul domniei sale a avut doi adversari puternici: pecenegii și germanii. Nomazii pecenegi se aflau în Transilvania, dar trupele de la Alba Iulia au reușit să îi reprime. Germanii au reprezentat un pericol mai mare, pentru că după moartea lui Henrik al II-lea (fratele soției lui Ștefan), relațiile cu Sfântul Imperiul Roman de Națiune German s-au stricat.

În 1029, trupe germane, în special bavareze, au atacat mai multe teritoriile maghiarilor, iar aceștia, ca răspuns, au pătruns la rândul lor în Bavaria. În 1030, împăratul Konrad al II-lea a atacat Regatul Ungar, dar maghiarii i-au nimicit pe adversari, la Viena. A fost momentul în care Ștefan a demonstrat că țara sa este în stare să se apere de atacurile de afară.

Moștenitorii lui Ștefan

Regele Ștefan a avut trei copii: doi fii, Imre și Otto, precum și o fiică, Hedvig. Prințul moștenitor Imre a murit la o vânătoare, în 1031, înainte să împlinească 18 ani. Petru Orseolo (Petru I) a fost desemnat, în locul lui, prinț moștenitor. La moartea sa, în 1038, Ștefan nu a mai avut urmași direcți de parte bărbătească. La preluarea tronului aspirau verii regelui. După nouă ani de instabilitate, în 1047, ca rege al Ungariei a fost încoronat Andrei I, menținându-se astfel dinastia arpadiană.

“Relicva sfanta” , Mana dreapta a Sfântului Rege Ștefan I (Szent István király)

Regele Ștefan a fost canonizat în 1083, iar de atunci se sărbătorește la reședința regală de la Székesfehervár ziua de 20 august. Națiunea maghiară l-a sărbătorit pe regele Ștefan și după mutarea capitalei la Buda, iar apoi Budapesta, în 1873. A rămas o sărbătoare națională pentru o lungă perioadă de timp.

După al doilea Război Mondial, regimul comunist a abolit Ziua Sfântului Ștefan, astfel că începând din 20 august 1950, s-a sărbătorit Ziua Constituției, iar mai târziu, pe timpul lui Kadar Janos, a fost Sărbătoarea recoltei. După schimbarea regimului și alegerile libere din 1990, ziua de 20 august a devenit din nou sărbătoarea Sfântului Ștefan.

Statuia Sfântului Rege Ștefan I (Szent István király) 1930

Statuia Sfântului Rege Ștefan I (Szent István király) 1930

Statuia Sfântului Rege Ștefan I (Szent István király) 1930

Statuia Sfântului Rege Ștefan I (Szent István király) 1931

Statuia Sfântului Rege Ștefan I (Szent István király)

Statuia Sfântului Rege Ștefan I (Szent István király)

Statuia Sfântului Rege Ștefan I (Szent István király)

Statuia Sfântului Rege Ștefan I (Szent István király)

sursa

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s