blog arădean de cultură generală

60 de ani de istorie: Regina Elizabeth a II-a

Cu exact 60 de ani in urma, la 2 Iunie 1952 era incoronata Regina Elizabeth II, suverana a 16 state. Nascuta la 21 Aprilie 1926, fiica Ducelui de York, Albert, nu era in mostenitoare directa al tronului Marii Britanii. In 1936 Regele Eduard VIII a abdicat si fratele sau, Ducele de York, Albert devine Regele George VI ce va domni pana la moartea sa la 6 Februarie 1952.

Incoronarea Reginei Elisabeta a II-a in catedrala Westminster in 1952

Multe s-au intamplat in timpul domniei de 60 de ani a stra-stranepoatei Reginei Victoria si Marea Britanie a cunoscut, poate cea mai prolifica perioada, mai prolifica decat perioada Victoriana. In acesti 60 de ani a fost inventata televiziunea, incoronarea sa fiind prima incoronare televizata, s-a contruit zidul Berlinului si apoi ras pana in temelii, omul a facut primul pas pe luna, Internetul a cucerit lumea. In aceeasi perioada Marea Britanie a vut 12 Prim-ministri, incepand cu Winston Churchil pana la David Cameron. Regina Elisabeth II a facut 261 de vizite oficiale in 116 tari. Cea mai vizitata tara din Commonwealth este Canada pe care a vizitat-o de 22 de ori.

Ducesa de Kent și fiica sa, viitoarea regină Victoria, 1821

Victoria Alexandrina (n. 24 mai 1819, Londra – d.22 ianuarie 1901, Isle of Wight) a fost regina Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei din 1837 până în 1901, împărăteasă a Indiilor, din 1877 până în 1901, și stăpână a celor 28 de colonii britanice. A domnit mai mult de 63 de ani, cea mai lungă domnie a unui monarh britanic, și a fost ultimul monarh al Casei de Hanovra. (poza din 1882)

A avut si perioade mai putin luminoase. Cel mai negru an a fost 1992: al doilea fiu al sau, Printul Andrew Duce de York divorteaza, fiica sa Printesa Anne divorteaza, Castelul Windsor este aproape distrus de un incendiu, primul ei fiu Printul Charles, mostenitor al tronului, anunta despartirea de Printesa Diana. In acelasi an Prim-ministrul John Major anunta reforme fiscale si incepand cu anul urmator Regina va plati taxe pe venit pentru prima data in istorie.

Regina Elisabeth II va ramane in istorie una dintre cele mai proeminente figuri a celei de-a doua jumatati a secolului XX si inceputul secolului XXI.

Regina Elisabeta a II-a

Cine este regina Marii Britani ?

Elisabeta s-a născut la Londra, la 21 aprilie 1926,fiind primul născut al Prințului Albert, Duce de York (viitorul rege George al VI-lea) și al Ducesei de York.

Regele George VI si sotia sa, Regina Elisabeta

Elisabeta a fost numită după mamă, iar numele său conține și numele străbunicii paterne, regina Alexandra și respectiv a bunicii, regina Maria. Familia o alinta spunându-i “Lilibet”.A avut o relație strânsă cu bunicul său, George al V-lea, pe care l-a ajutat să se refacă după boala sa din 1929.În momentul nașterii sale, Elisabeta era a treia în linia de succesiune la tronul britanic, în urma unchiului ei, Prințul de Wales (mai târziu, regele Eduard al VIII-lea), și tatălui ei. Când tatăl ei a devenit rege în 1936, la abdicarea de unchiul ei, regele Eduard al VIII-lea, ea a devenit moștenitoare a tronului și cunoscută ca „Her Royal Highness The Princess Elizabeth”.

Elisabeta avea treisprezece ani, când a început cel de-al doilea război mondial, iar ea și sora ei mai mică, Prințesa Margaret, au fost evacuate la Castelul Windsor în Berkshire. A existat o sugestie ca cele două prințese să fie evacuate în Canada, la Castelul Hatley. La acestă sugestie, regina a replicat: „Copiii nu vor pleca fără mine. Eu nu-l voi părăsi pe rege. Iar regele nu va pleca niciodată.” La vârsta de 13 ani l-a cunoscut pe viitorul său soț, Prințul Filip. S-a îndrăgostit de el și a început să-i scrie, cât timp acesta era în Marina Regală.

Regele George VI cu fiica sa, printesa Elizabeta, in Aprilie 1944

În 1945, la vârsta de 18 ani, Prințesa Elisabeta și-a convins tatăl că ar trebui să i se permită să contribuie direct în mod direct la efortul de război. Ea a aderat la „Women’s Auxiliary Territorial Service”, fiind cunoscută ca nr. 230873, și a fost instruită ca mecanic de locomotivă.

Căsătoria

Regina Elisabeta a II-a

Elisabeta s-a căsătorit cu Filip la 20 noiembrie 1947. Ei sunt verișori de gradul doi, prin regele Christian al IX-lea al Danemarcei și verișori de gradul trei, prin regina Victoria. Înainte de căsătorie, Filip a renunțat la titlul de Prinț al Greciei și Danemarcei și a adoptat titlul de Locotenent Filip Mountbatten, după numele familiei mamei sale. Chiar înainte de nuntă a fost numit Duce de Edinburgh și a primit titlul de Alteța Sa Regală (ASR Ducele de Edinburgh). Fostul rege Eduard, unchiul ei, nu a fost invitat la nuntă.

Regina Elisabeta si Printul Philip

După căsătorie, cuplul și-a ales ca reședință Casa Clarence din Londra. Prințesa Elisabeta a efectuat vizite formale împreună cu ducele de Edinburgh în Franța și Grecia. Elisabeta a născut primul copil al cuplului, Prințul Charles, la 14 noiembrie 1948, la mai puțin de o lună după scrisorile emise de către tatăl ei și care permite copiilor ei să foloseasca titlul de prinț sau prințesă regală. În vara anului 1951, după ce se naște al doilea lor copil, Anne (n. 15 august 1950), cei doi pornesc într-un turneu oficial în Canada și Statele Unite.

Regina Elisabeta si Printul Philip

Intenția de a vizita Australia și Noua Zeelandă este anulată de starea gravă a tatălui său. Regele George VI se stinge din viață în anul 1952, iar Elisabeta devine regină.

Încoronarea

Incoronarea Reginei Elisabeta a II-a in catedrala Westminster in 1952

Încoronarea oficială a avut loc la Westminster Abbey la 2 iunie 1953 iar ceremonia solemnă a fost condusă de Geoffrey Fisher, arhiepiscop de Canterbury. La ceremonie au fost prezenți reprezentanții nobilimii britanice, alături de publicul larg, reprezentații străini și cei ai Commonwealth-ului.

Incoronarea Reginei Elisabeta a II-a in catedrala Westminster in 1952

Toți cei prezenți au asistat la întreaga procesiune în ciuda ploii torențiale. Ceremonia a fost transmisă la radio în întreaga lume și, pentru prima oară, la cererea reginei, la un astfel de eveniment este prezentă și televiziunea.

Regina Elisabeta si Ducele de Edinburgh (Printul Philip)

Noua regină și Ducele de Edinburgh s-au mutat la Palatul Buckingham. Odată cu ascensiunea Elisabetei se părea că noua casă regală va purta numele soțului ei. Lordul Mountbatten a crezut că numele ar putea fi Casa de Mountbatten dacă Elisabeta ar fi luat numele lui Filip; totuși, regina Mary și primul ministru Winston Churchill au favorizat numele Casa de Windsor și așa a rămas. Ducele s-a plâns: “Eu sunt singurul om din țară care nu are voie să dea numele propriilor săi copii.” În 1960, după moartea reginei Mary și a demisiei lui Churchill, numele de familie Mountbatten-Windsor a fost adoptat pentru urmașii lui Filip și ai Elisabetei pe linie masculină, care nu poartă titluri regale.

Regina-Elisabeta-a-II-a-si-Printul-Philip la incoronare

În 1957, Elisabeta a făcut o vizită de stat în Statele Unite unde s-a adresat Adunării Generale a Națiunilor Unite. În același tur, ea a deschis a 23-a sesiune a parlamentului canadian devenind primul monarh care deschide o sesiune parlamentară canadiană. Doi ani mai târziu, a revizitat Statele Unite ca reprezentant al Canadei. În 1961, ea a făcut un tur care a inclus Cipru, India, Pakistan, Nepal și Iran.

Sarcinile Elisabetei cu Prințul Andrew și Edward din 1959 și 1963 au fost singurele momente care au împiedicat-o să deschidă parlamentul britanic în timpul domniei ei.

În anii 1960 și 1970 au avut loc accelerări ale decolonializării Africii și Caraibe. Peste 20 de țări și-au câștigat independența față de Mare Britanie.

În 1977, a avut loc Jubileul de Argint de la ascensiunea sa pe tron. Petreceri și evenimente au avut loc în întreg Commonwealth. Celebrările au reafirmat popularitatea reginei. În 1978 Elisabeta a II-a s-a întâlnit cu dictatorul comunist al României Nicolae Ceaușescu care a efectuat o vizită de stat în Marea Britanie.

Regina Elisabeta a II-a si Ceausescu in 1978

În 1981, cu numai șase săptămâni înaintea nunții Prințului Charles cu Lady Diana Spencer, șase focuri au fost trase spre regină. Mai târziu s-a descoperit că au fost gloanțe oarbe. Adolescentul de 17 ani, Marcus Sarjeant, a fost condamnat la cinci ani de închisoare și eliberat după trei ani.

Regina Elisabeta a II-a

În 1991, în urma victoriei în Războiul din Golf, ea a devenit primul monarh britanic care s-a adresat Congresului Statelor Unite. Anul următor, ea a încercat să salveze căsătoria fiului ei mai mare, Charles, consiliindu-i pe el și pe soția lui, Diana, Prințesă de Wales. Într-un discurs ținut pe 24 noiembrie 1992 care a marcat 40 de ani de la ascensiunea sa pe tron, regina a denumit anul 1992 “annus horribilis” pentru ea, în care cel de-al doilea fiu, prințul Andrew, s-a separat de soția lui Sarah, iar fiica ei, Anne, a divorțat de soțul ei. Apoi, în timpul unei vizite în Germania, demonstranții au aruncat cu ouă în regină iar spre sfârșitul anului, Castelul Windsor a suferit mari pagube în urma unui incendiu. În martie, al doilea fiu al ei, Prințul Andrew, Duce de York și soția sa Sarah, Ducesă de York s-au separat. În aprilie, fiica ei Anne, Prințesă Regală a divorțat de soțul ei, căpitanul Mark Phillips. În timpul unei vizite de stat în Germania în octombrie, demonstranți furioși din Dresda au aruncat cu ouă în ea, iar în noiembrie, Castelul Windsor a suferit un grav incendiu.

Primul-ministru John Major a anunțat o reformă a finanțelor regalității care a avut ca efect faptul că, începând cu anul 1993, regina a început să plăteasca taxe pe venit pentru prima data în istorie. În 2002 regina a sărbătorit Jubileul de Aur al domniei ei marcând astfel cei 50 de ani de domnie. Un milion de oameni au participat în fiecare zi în cele trei zile principale de sărbătoare din Londra iar entuziasmul manifestat de public pentru Elisabeta a fost mai mare decât au prezis mulți jurnaliști.

Regina Elisabeta a II-a

Deși Elisabeta s-a bucurat de o sănătate bună pe tot parcursul vieții ei, în 2003 a avut o intervenție chirurgicală la ambii genunchi, iar în iunie 2005, a anulat mai multe angajamente după contractarea unei răceli puternice.

În mai 2007, The Daily Telegraph a scris din surse anonime că regina este “exasperată și frustrată” de politicile premierului britanic Tony Blair și că și-a arătat îngrijorarea că forțele armate britanice au fost suprasolicitate în Irak și Afganistan. Totuși a admirat eforturile lui Blair de a realiza pacea în Irlanda de Nord.

Regina a vizitat Australia în octombrie 2011, a 16-a vizită din 1954 a fost numită “turul de rămas bun” de presă din cauza vârstei reginei.

Regina și Ducele de Edinburgh au celebrat cea de-a 60-a aniversare de la nuntă în 2007; căsnicia lor este cea mai lungă căsnicie a unui monarh britanic. Domnia reginei este mai lungă decât a patru precursori imediați ai ei combinați: (Eduard al VII-lea, George al V-lea, Eduard al VIII-lea și George al VI-lea). Este al doilea monarh britanic ca durată a domniei (după regina Victoria cu 63 de ani), al doilea monarh actual ca durată a domniei (după regele Bhumibol Adulyadej al Thailandei) și cel mai în longeviv monarh britanic. Nu are intenția să abdice, deși proporția îndatoririlor publice ale Prințului Charles ar putea crește iar cea a Elisabetei să se reducă.

Jubileul de Diamant

Elisabeta intenționează să celebreze Jubileul de Diamant în 2012, care va marca 60 de ani ca regină. Elisabeta a devenit șeful de stat britanic cel mai longeviv (surclasându-l pe Richard Cromwell) la 29 ianuarie 2012 la vârsta de 85 de ani și ar putea deveni monarhul britanic cu cea mai lungă domnie (surclasând-o pe regina Victoria care și-a sărbătorit Jubileul de Diamant în 1897) la 10 septembrie 2015 la vârsta de 89 de ani.

Este programat ca regina să deschidă Jocurile Olimpice de vară de la Londra la 27 iulie 2012 și pe cele paralimpice la 29 august. Tatăl ei, George al VI-lea, a deschis Jocurile Olimpice de la Londra din 1948 iar străbunicul ei, Eduard al VII-lea, a deschis Jocurile Olimpice de la Londra din 1908. De asemenea, Elisabeta a deschis Jocurile Olimpice din Canada din 1976 iar Prințul Filip a deschis Jocurile Olimpice de la Melbourne din 1956.

Percepția publică

Regina Elisabeta a II-a (1956)

Ca monarh constituțional, regina nu își exprimă propriile opinii politice în public. Ea are un profund sentiment al datoriei religioase și civice și ia în serios jurământul de la încoronare. Deține rolul oficial de guvernator suprem al Bisericii Angliei.

O notă personală despre credința reginei transpare în mesajele anuale de Crăciun difuzate în Commonwealth, cum ar fi cel din anul 2000 când a vorbit despre semnificația teologică a mileniului cu ocazia aniversării a 2000 de ani de la nașterea lui Isus Hristos.

Elisabeta este patroana a peste 600 de organizații de caritate și alte organizații. Principalele interese ale reginei de petrecere a timpului liber includ echitația și câini.Hainele ei constau în cea mai mare parte din paltoane și pălării decorative, care îi permit să fie văzută cu ușurință într-o mulțime.

Acuzația Lordului Altrincham în 1957 că discursurile sale sună ca cele ale unei “școlărițe pedante”, a fost o critică extrem de rară. La sfârșitul anilor 1960, în încercarea de a se prezenta o imagine mai modernă a monarhiei s-a făcut un documentar de televiziune al familiei regale și s-a televizat investitura Prințului Charles ca Prinț de Wales.În anii 1980 critica la adresa familiei regale a crescut; popularitatea Elisabetei a atins cel mai scăzut nivel în anii 1990.

Sub presiunea opiniei publice, ea a început să plătească impozitul pe venit pentru prima dată și Palatul Buckingham a fost deschis pentru public. Nemulțumirea față de monarhie a atins apogeul la moartea Prințesei Diana, deși popularitatea reginei a revenit după difuzarea discursului ei la cinci zile după moartea Dianei.

În noiembrie 1999, un referendum în Australia cu privire la viitorul monarhiei a favorizat menținerea acesteia. Sondajele din Marea Britanie din 2006 și 2007 au relevat un sprijin puternic pentru Elisabeta, și referendumurile din Tuvalu în 2008 și Sfântul Vicențiu și Grenadine din 2009 au respins propunerile de a se aboli monarhia.

Bijuteriile, cu precădere diamantele, au jucat un rol central în concepția regală despre ceea ce un monarh, în special o femeie monarh, ar trebui să poarte cu ocaziile publice sau oficiale pentru a păstra demnitatea și splendoarea Coroanei.

Setul compus din colier şi cercei de diamante

Colier şi cercei de diamante

Colierul (38.1 cm lungime) are un pandantiv detașabil,  cunoscut ca diamantul „Timur Ruby” Lahore și a fost comandat pentru Regina Victoria în 1858. Regina Maria îl modifică în 1911, transformând cele două pandantive laterale în cercei (4.5 cm lungime) fixați în aur alb și platină.
Reginele Alexandra și Maria au purtat colierul cu ocazia încoronării (Regina Alexandra în 1901, iar Regina Maria în 1911). Regina Elisabeta a purtat atât colierul, cât și cerceii în 1937, la fel, Majestatea Sa, Regina Elisabeta a II-a, în 1953, tot la ceremonia de încoronare.

Broșa Williamson

Broșa Williamson

Diamantul central al broșei are 23.6 carate și este unul dintre cele mai rare diamante roz descoperite până în prezent. A fost excavat dintr-o mină din Tanzania (Tanganyka) și i-a aparținut geologului canadian John Williamson care l-a oferit ca dar de nuntă Prințesei Elisabeta în 1947. A fost prelucrat de Briefel și Lemer la Londra, în 1948, apoi fixat în centrul unei broșe concepute de Frederick Mew pentru Cartier, în 1952.

Coroana în miniatură a reginei Victoria

Coroana în miniatură a reginei Victoria

are un diametru de 9 cm, dar este încrustată cu 1.200 de diamante. Se spune că setul de bijuterii pe care îl moștenise Regina Victoria au fost ajustate pentru a se potrivi cu statura minionă a majestății sale (nu depășea 1.52 m în înălțime). Coroana a fost făcută de Garrard pentru a fi purtată de regină peste voalul de doliu la moartea prinţului Albert.

Regina Victoria și stră-stănepoata Sa,  Regina Elisabeta a II-a, sunt singurele suverane din istoria Commonwealth-ului care au reușit să celebreze Jubileul de diamant.

Tiara

Tiara

comandată de “Asociaţia femeilor şi fetelor din Marea Britanie şi Irlanda” și oferită Reginei Maria  în 1893. În 1947, i-o oferă cadou de nuntă nepoatei, viitoarea Regină Elisabeta a II-a.

Diadema de diamant

Diadema de diamant

A fost creată în 1820 sub semnătura casei de bijutierii Rundell, Bridge & Rundell pentru a fi purtată la ceremonia de încoronare a Regelui George al IV-lea. Are un diametru de  19 cm și o înălțime de 7.5 cm. Destinată pentru a înconjura capa de catifea pe care a purtat-o regele la procesiunea de la Westminster Abbey. Diadema este compusă din 1333 de diamante cântărind 325.75 carate  (65.15 g) și prezintă 169 de perle la baza cununei. Designul său cuprinde motive de trandafiri, frunze de ciulini și trifoi, elementele heraldice ale Angliei, Scoției și Irlandei. Diadema a fost purtată și în timpul procesiunii de încoronare a Reginei Victoria, apoi a Reginei Elisabeta a II-a.

Scurta cronologie

21 aprilie 1926: Se naşte, la Londra, Elizabeth Alexandra Mary, primul copil al ducelui şi ducesei de York, care vor deveni regele George al VI-lea şi regina Elizabeth.

Elizabeth Alexandra Mary

11 decembrie 1936: Elizabeth devine moştenitoarea tronului când tatăl ei devine regele Marii Britanii, după abdicarea fratelui său, Edward al VIII-lea.

Elizabeth Alexandra Mary (1929)

Elizabeth Alexandra Mary

Elizabeth Alexandra Mary la 7 ani in 1933

1940: La un an de la începerea celui de-Al Doilea Război Mondial, Elizabeth, în vârstă de 14 ani, susţine primul său discurs difuzat de BBC, adresându-se tuturor copiilor din Marea Britanie şi Commonwealth.

Elizabeth Alexandra Mary

1942: Prima ieşire publică. Când sărbătoreşte împlinirea vârstei de 16 ani, participă la inspectarea regimentului de infanterie Grenadier Guards, în care este colonel-şef (responsabil de relaţia dintre regiment şi familia regală, fără rol operaţional).

1947: Prima vizită oficială în străinătate – în Africa de Sud, cu familia

20 noiembrie 1947: Căsătoria cu prinţul Philip. Elzabeth l-a întâlnit pe Philip al Greciei şi Danemarcei, un văr îndepărtat, mai mare cu cinci ani decât ea, în 1934, iar la numai 13 ani s-a îndrăgostit de acesta. Pentru nuntă, în condiţiile în care ţara nu îşi revenise complet după război, Elizabeth a avut nevoie de cupoane să-şi cumpere material pentru rochia de mireasă, creată de Norman Hartnell.

Regina Elisabeta si Printul Philip

1948: Naşterea primului său copil, Charles, moştenitorul tronului

Printesa Elisabeta si Printul Charles in 1949

1950: Naşterea fiicei sale Anne

1952: Elizabeth îl înlocuieşte pe tatăl ei, care era bolnav, într-o serie de vizite în ţările Commonwealth-ului, alături de prinţul Philip.

6 februarie 1952: Aflându-se în Kenya, este informată de decesul tatălui ei şi devine noul monarh.

2 iunie 1953: Încoronarea reginei Elizabeth a II-a la Westminster Abbey. A fost prima ceremonie de încoronare transmisă în direct la televiziune.

1960: Naşterea celui de-al doilea fiu, Andrew

1964: Naşterea celui de-al treilea fiu, Edward

1977: Jubileul de Argint

1978: Primul dintr-o întreagă serie de divorţuri regale. Sora reginei, Margaret, se desparte de fotograful Anthony Armstrong-Jones (Lord Snowdon), după 18 ani de căsnicie.

1980: Elizabeth îl întâlneşte pe papa Ioan Paul al II-lea, în prima vizita de stat la Vatican a unui monarh britanic. Doi ani mai târziu, papa vizitează Marea Britanie.

1981: Căsătoria lui Charles cu Diana Spencer, urmărită de milioane de oameni din întreaga lume

25 decembrie 1992: Regina vorbeşte despre un “annus horribilis” în discursul său tradiţional de Crăciun, la sfârşitul unui an în care trei dintre copiii săi au divorţat, fiii săi Charles şi Andrew şi fiica sa Anne.

31 august 1997: Moartea prinţesei Diana într-un accident de maşină la Paris. Absenţa unei reacţii a reginei în zilele imediat următoare, în contrast cu emoţia populaţiei, este criticată. Regina susţine un discurs transmis în direct pe 5 septembrie, cu o zi înainte de înmormântarea Dianei.

2002: Jubileul de Aur, marcat de moartea surorii sale, Margaret, pe 9 februarie, urmată de moartea reginei-mame Elizabeth, la vârsta de 101 ani, pe 30 martie

2005: Charles se recăsătoreşte, cu Camilla Parker Bowles, iubita sa de mult timp, în cadrul unei ceremonii private.

aprilie 2009: Soţul ei, Philip, devine cel mai longeviv prinţ consort al Marii Britanii.

29 aprilie 2011: Căsătoria nepotului său, prinţul William, al doilea în ordinea succesiunii la tron, cu Kate Middleton, la Westminster Abbey, ceremonie urmărită de două miliarde de telespectatori

mai 2011: Vizita de stat de patru zile în Irlanda. A fost prima vizită a unui monarh britanic în Irlanda de când această ţară şi-a câştigat independenţa în 1922, în cursul căreia regina şi-a exprimat “profunda compasiune” pentru victimele tumultoasei istorii comune a celor două ţări.

octombrie 2011: Asistă la o reuniune a Commonwealth-ului în Australia, unde se decide schimbarea regulilor de succesiune la tronul Marii Britanii, astfel încât primul copil, chiar dacă este o fată, va moşteni tronul.

decembrie 2011: Prinţul Philip, în vârstă de 90 de ani, este internat timp de patru zile din cauza unei artere coronare blocate. Ducele de Edinburgh a părăsit spitalul la patru zile după ce a fost operat.

Regina Elizabeth a II-a

Steagul personal al reginei Elisabeta a II-a

Steagul personal al reginei Elisabeta a II-a

sursa

sursa

sursa

alte informatii

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s