blog arădean de cultură generală

10 Mai: Ziua Regalității – Ziua Independenței Romaniei

In ziua de 24 ianuarie 1859 incepe formarea Romaniei pe care o cunoastem azi prin Unirea Principatelor Romane

Harta Romaniei la 1859

Formarea statului Roman nu s-ar fi produs fara sprijinul prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, numit mai tarziu Carol I, rege al Romaniei

Carol I (n. 10 aprilie 1839, Sigmaringen – d. 10 octombrie, 1914, Sinaia)

10 Mai este o zi cu trei semnificaţii majore pentru istoria României: la 10 mai 1866, prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen depunea jurâmântul ca domnitor al României, cu numele de Carol I; la 10 mai 1877, acelaşi Carol promulga „Declaraţia de Independenţă” a ţării; la 10 mai 1881, tot Carol I a fost încoronat ca prim rege al noului regat al României.

Povestea zilelor de 10 mai începe o dată cu venirea în Principatele Unite a prinţului Carol de Hohenzollern, desemnat prin plebiscitul din 2 aprilie 1866 ca domnitor al României, ce îi urma lui Alexandru Ioan Cuza, cel înlăturat din domnie la 11 februarie în acelaşi an.
Cum tocmai în acea perioadă izbucnise un grav conflict între Prusia – ţara natală a prinţului – şi Imperiul Habsburgic, Carol a călătorit până în România sub o identitate falsă, Karl Hettingen, pentru a nu cădea în mâinile autorităţilor austriece. Abia când a pus piciorul pe pământ românesc, la Turnu Severin, avându-l alături pe I.C. Brătianu, unul dintre artizanii aducerii lui Carol ca domn, viitorul principe şi-a declinat public adevărata identitate.

10 mai 1866 – Carol de Hohenzollern a devenit domnitor al ţării

10 Mai 1866

La 10 mai 1866, deci acum 146 de ani, prinţul prusac intră în Bucureşti aclamat de mulţimile care deja îi aşteptau sosirea şi este escortat până în Dealul Mitropoliei unde depune jurământul în calitate de domnitor al Principatelor Unite Române. Vor urma 48 de ani de domnie de mari şi transformări ale statului român, prefigurate de una dintre frazele tănârului domnitor – avea 26 de ani – rostite în discursul ce a urmat jurământului: „Punând picioarele pe acest pământ, am şi devenit român!”.

10 mai 1877 – Proclamarea independenţei de stat

Carol I pe front (1877)

Războiul ruso-turc izbucnit în aprilie 1877 a constituit ocazia ideală pentru ca România, aflată încă sub suzeranitate otomană, să-şi câştige independenţa.
Dincolo de aroganţa iniţială a ruşilor, implicarea ţării noastre în conflict, implicare oficializată prin actele adoptate de Adunarea Deputaţilor şi de Senat, în zilele de 29 şi 30 aprilie 1877, a dus la înclinarea hotărâtoare a soartei conflictului şi a stabilirii învingătorilor. Pe acest fond, la 9 mai 1877, după o interpelare a deputatului Nicolae Fleva privind situaţia ţării, ministrul de externe din acea perioadă, Mihail Kogălniceanu, rosteşte faimoasele cuvinte: “Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare!”. A doua zi, la 10 mai, independenţa este proclamată din nou, dar de data aceasta de Camerele reunite, după care domnitorul Carol I promulgă legea şi proclamă Independenţa de Stat a României. În perioada comunistă, pentru a masca legătura cu regalitatea, propaganda oficială a insistat pe data de 9 mai, cea a discursului lui Kogălniceanu, ca zi a proclamării independenţei, Adevărul istoric este, însă, că dincolo de cuvintele marelui om politic român, proclamarea oficială a independenţei de stat a avut loc tot într-un 10 mai, o zi de la care azi se împlinesc 135 de ani.

10 mai 1881 – Încoronarea lui Carol I ca prim rege al regatului român

10 Mai 1881

La 15 ani de la venirea în ţară ca domnitor, Carol I era încoronat ca rege, la 10 mai 1881, după ce în prealabil, la 14 martie 1881, Parlamentul a votat ca România să devină regat. Proclamarea independenţei, în 1877, recunoscută şi de marile puteri prin Congresul de Pace de la Berlin, din iunie 1878, a deschis calea unui nou pas pentru statul român: cel al transformării în regat cu un rege în fruntea lui. Pentru a combate vocile conservatorilor care îi acuzau că nu doreau proclamarea monarhiei din cauza simpatiei pentru forma de guvernământ republicană, guvernul liberal condus de I. C. Brătianu a prezentat în Parlament, care l-a votat în unanimitate, la 14 martie 1881, un proiect de lege prin care Carol I era proclamat Rege al României, iar ţara îşi lua titlul de regat. În aceeaşi zi, legea a fost promulgată de Carol I, iar ceremonia de încoronare a fost stabilită la 10 mai 1881. În acea zi, pe acelaşi deal al Mitropoliei unde jurase credinţă ţării ca domnitor, cu 15 ani în urmă, Carol I şi-a pus pe cap coroana de Rege al României, făcută din oţelul unui tun turcesc capturat la Plevna în timpul Războiului de la 1877. În acelaşi timp, soţia lui, Elisabeta, a fost încoronată ca Regină. Astfel, la 10 mai 1881, se năşteau oficial Regatul României şi Familia lui Regală

Actul proclamarii Regatului Romaniei

Romania 1901 (in urma victoriei impotriva otomanilor s-a anexat si Dobrogea)

sursa

Regii Romaniei:

Carol I (1873)

Regele Ferdinand, Regele Carol I si Carol al II-lea

Regele Ferdinand al Romaniei

Carol al II-lea (1932)

Regele Mihai

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s