blog arădean de cultură generală

Kiribati – prima migraţie din timpurile noastre ?

Locuitorii din Kiribati negociază cumpărarea unor pământuri în Fiji pentru a se muta cu totul. Oamenii sunt tot mai ameninţaţi de nivelul în creştere al apelor oceanului.

Amplasarea statului Kiribati

Harta Kiribati

Ar putea fi vorba de prima migraţie din timpurile noastre cauzată de schimbările climatice. Anote Tong, preşedintele din Kiribati, a declarat că este în negocieri cu guvernul militar din Fiji, de la care vrea să cumpere câteva sute de hectare pentru a strămuta acolo întreaga sa naţiune, scrie “The Telegraph”.

Harta administrativa a Oceanului Pacific

Părţi bune din atolii ce formează Kiribati au dispărut deja sub valuri. Locuitorii au fost nevoiţi să se înghesuie pe Tarawa, şirul de insuliţe în formă de potcoavă, care funcţionează ca centru administrativ. “Este ultimul refugiu, nu mai avem unde să mergem. Valurile au ajuns la sate şi la oraşe”, spune Tong. Naţiunea din Kiribati numără 113.000 de oameni.

Pod rupt in Kiribati

Insula

Insule

Insula Beru

Planul imaginat de Tong este să trimită întâi în Fiji muncitorii calificaţi, care să fie acceptaţi de populaţia din Fiji şi să contribuie la economia acestui stat. “Nu vrem să 100.000 de oameni să vină într-un singur val în Fiji”, a declarat preşedintele la televiziunea Fiji One. Şi pentru a nu transforma naţiunea în imigranţi de mâna a doua, Kiribati şi-ar dori să cumpere Vanua Levu, cea de-a doua insulă ca mărime din Fiji.

Ferma de alge

Drama micuţei naţiuni nu a început din senin. De câţiva ani, problemele au început să se agraveze însă, odată cu încălzirea climatică şi creşterea nivelului apelor. Anul trecut, liderul din Kiribati a cerut comunităţii internaţionale bani pentru a construi insule. Nu a reuşit. Apoi, guvernul său a lansat un program naţional de educare a muncitorilor – pentru a oferi cetăţenilor cât mai multe atuuri profesionale pentru momentul în care vor deveni imigranţi.

Aeroportul international din Kiribati

Insula

Deşi ştiu că nu au de ales, locuitorii din Kiribati se tem că după plecarea tinerilor şi apoi a întregii populaţii spre alte zări, naţiunea va înceta să mai existe. Membră a Commonwealth, Kiribati a fost cunoscut sub numele de Insulele Gilbert până când şi-a obţinut independenţa faţă de Marea Britanie, în 1979.

Grup de insule

Kiribati este o țară insulară în Oceanul Pacific. Este cel mai mare stat din Oceania din punct de vedere al întinderii. Ocupă o suprafață de aproximativ 5.000.000 km² acoperită de ocean, dar aria uscatului reprezintă numai un mic fragment al acesteia, de numai 811 km², sub forma a 32 de insulițe. Pe aceste fărâme de uscat, împrăștiate în oceanul nesfârșit trăiesc aproximativ 100.000 de oameni. Insulele dintre granițele statului kiribati formează trei arhipelaguri: Gilbert, Line (fără Jarvis, Palmyra și Kinoman Reef) și Phoenix. Tot aici se mai află insula coraligenă izolată Banaba, numită și Ocean. Cea mai vastă întindere de uscat este Kiritimati din grupul Line, cunoscută și sub denumirea de Insula Crăciunului (Christmas).

Numele Kiribati este varianta locală a numelui “Gilberts”, derivat din numele anterior independenței, Insulele Gilbert, adoptat în onoarea lui Thomas Gilbert.

Primii oameni și-au făcut apariția pe insulele care intră în componența statului contemporan Kiribati încă de la începutul erei noastre sau poate chiar cu 100 sau 200 de ani mai devreme. Săpăturile arheologice oferă dovezi în acest sens. Se crede că a fost vorba despre o populație melaneziană care a căzut victimă invaziilor succesive ale polinezienilor din Fiji și Tonga. Astfel s-a format o cultură din amestecul acestor popoare și tradiții.
Europenii au apărut în regiune la începutul secolului al XVII-lea, dar nu au devenit interesați de aceste arhipelaguri abia 200 de ani mai târziu. De atunci datează denumirea de Insulele Gilbert, adoptată în onoarea lui Thomas Gilbert, care a explorat aceste ape în anul 1788. Kiribati, varianta stâlcită în limba micronezianăa numelui originar, a devinit numele statului un veac mai târziu. În secolul al XIX-lea, în arhipelag au sosit mulți vânători de balene americani și englezi, precum și vânători de sclavi care, odată prinși, erau trimiși pe plantațiile din Australia și din Hawaii.
În anul 1890, a fost întemeiat un protectorat britanic, iar în anul 1915 a apărut colonia Insulelor Gilbert și Ellice (Tuvalu). În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, insulele s-au regăsit sub ocupație japoneză, fiind arena unor lupte încrâncenate între americani și japonezi.După război au redevenit britanice, pentru ca, în 1978, Insulele Ellice să se transforme în statul independet Tuvalu, iar restul insulelor să formeze, din anul 1979, statul separat Kiribati.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s