blog arădean de cultură generală

Stiati ca ? Marea Neagra…


Marea Neagra este cea mai mare structura acvatica anoxica din lume? Termenul de anoxie semnifica un “continut scazut de oxigen” sau chiar o  “lipsa de oxigen” si peste 90% din apa din Marea Neagra este lipsita de oxigen. Aceasta situatie se datoreaza faptului ca apa de la suprafata, care primeste oxigen din atmosfera, nu il poate transfera straturilor acvatice de adancime din cauza mai multor factori (cantitatea mare de sedimente din apa, densitatea crescuta etc).

la adancimi de peste 200 de metri, apa Marii Negre nu mai contine oxigen iar temperatura apei inregistreaza o valoare constanta de 9 grade Celsius ? Din aceasta cauza, la adancimi mari, singurele specii existente sunt bacteriile anaerobe.

Marea Neagra este una din cele mai noi mari ale planetei ? Specialistii afirma ca ea s-a format in perioada Mezozoica, atunci cand, prin ridicarea uscatului, vechiul Ocean Tethys a disparut si in locul lui au aparut mai multe mari sau cursuri de apa (Marea Neagra, Marea Caspica, Marea Mediterana etc)

de-a lungul coastelor Marii Negre, in zona Turciei, traiesc unii din ultimii vorbitori de limba greaca pontica? Acest dialect a apartinut comunitatii grecilor stabiliti in Turcia care insa au emigrat in Grecia dupa primul razboi mondial. Astazi, acest dialect mai este utilizat doar de cativa vorbitori, in majoritate batrani.

nivelul de salinitate al apei este unul foarte mic? Acesta se situeaza in jurul valorii de 17‰ si este cauzat de numeroasele cursuri de apa dulce care se varsa aici (Dunarea fiind cel mai important dintre ele).

din cauza nivelului scazut de salinitate, biodiversitatea din Marea Neagra are de suferit? Majoritatea speciilor marine au nevoie de un nivel al salinitatii de minim 20‰ pentru a se putea dezvolta corespunzator.

adnacimea maxima a Marii Negre este de 2.200 de metri ( pe langa Ialta) ? Aceasta valoare, mai exact 2.212 metri, este atinsa in apropierea tarmului turcesc al marii.

cea mai mare cantitate de apa proaspata care alimenteaza Marea Neagra provine de la raurile care sa varsa in ea? Astfel, anual, 369 km cubi de apa sunt adusi de rauri iar 224 km cubi provin din precipitatiile atmosferice.

anual, prin evaporare, 395 de km cubi de apa se pierd din Marea Neagra?

lungimea coastelor Marii Negre este de 4340 km? Suprafata Marii Negre este de 423.000 km  in timp ce volumul ei este de 550.000 km.

exista doar trei specii de mamifere marine care traiesc in aceasta mare? Cea mai cunoscuta dintre ele o reprezinta delfinii.

In Marea Neagra nu intalim foarte multe insule sau peninsule, cele mai cunoscute si importante fiind Insula Serpilor,Insula Sacalinul Mare si cele create de Dunare iar ca peninsule cea mai importanta fiind peninsula Crimeea.
Golfurile Marii Negre precum Burgas, Varna, Sinop, Samsun, Odessa, etc., fie sunt largi un dezavantaj pe timp de furtuna sau colmatate de curentii orizontali, curentii verticali fiind inexistenti ceeace ii ofera Marii Negre originalitate.
De mica amploare , mareele sunt de cca 12cm iar salinitatea in larg inregisreaza valori de 17 – 18 ‰ in comparatie cu alte mari si oceane care au valori de 24 – 34 ‰. Salinitatea Marii Negre in zona litoralului romanesc ajunge la valori cuprinse intre 7 – 12 ‰ .

In Marea Neagra se varsa numeroase fluvii mari, ca: Dunarea, Nistru, Bug, Nipru, Rioni, Kizil-Irmak si de aceea salinitatea ei este scazuta (in medie 20-22 ‰) in comparatie cu cea a oceanului planetar.
Temperatura medie anuala in sectorul romanesc este de +12.5 °C, depasind cu 2 °C temperatura medie a aerului. Iarna temperaturile scad destul de mult, bat frecvent vanturile de nord-vest care provoaca valuri mari foarte periculoase pentru navigatie. In iernile mai reci, in zona litorala nordica Marea Neagra ingheata. Sub influenta vinturilor se formeaza un curent circular, dirijat de linia tarmurilor, care, datorita Peninsulei Crimeea, se impart in doua ramuri inchise: estica si vestica. Un curent de suprafata transporta prin Bosfor apele mai dulci ale Marii Negre spre Marea Mediterana; in adancime se formeaza un curent copmensator, care transporta in sens contrar ape cu salinitate mare. Din cauza lipsei de circulatie verticala, la adincimi mai mari nu patrunde suficient oxigen si predomina hidrogenul sulfurat.
Ecosistemul Marii Negre
Face parte din categoria ecosistemelor statatoare de apa sarata. Din punct de vedere al salinitatii, Marea Neagra se împarte în:
- zona de suprafata;
- zona de adâncime;
Sub aspect biocenotic gasim trei zone:
- zona litorala;
- zona pelagica;
- zona abisala;
Temperatura apei variaza la suprafata: vara pâna la 29 de grade celsius care ajung iarna pana la 0 grade celsius. Lumina patrunde în largul marii la o adâncime de 150-200 m. Oxigenul este inexistent la adâncime [CO2,H2S]Curentii au intensitate redusa pe verticala si mai mare pe orizontala; iarna sau în timpul unor variatii ale starii vremii, pot aparea valuri care ating 5-10 m. Biocenoza: alge inferioare, alge verzi, brune rosii. Animalele sunt reprezentate prin viermi, moluste, pesti iar în atmosfera apropiata pasari si pescarusi.
Flora si fauna Marii Negre sunt sarace atat calitativ (ca numar de specii), cat si cantitativ (in cadrul fiecarei specii), in general, viata se desfasoara in zona litoralului.
Zona litoralului romanesc, care are o lungime de 254 km, cuprinsa intre portiunea de la gurile de varsare ale bratului Chilia si punctul de frontiera romano-bulgar, sub aspect hidrobiologic se imparte din punct de vedere al adancimilor intr-o zona litorala (pana la 65-75 m) si o zona sub-litorala (pana la adancimea de 75-180 m, adica pana la limita de jos a vietii), la adancimi mai mari de 180 m din cauza lipsei oxigenului nu se gasesc vietuitoare.
In zona litorala de tarm exista intinderi pietroase si nisipoase care alterneaza neregulat, in zona sublitorala, fundul este acoperit cu mal fin, unde pe mari intinderi traieste o scoica mica, caracteristica zonei. Fiecare dintre aceste zone are o biocenoza aparte, compusa din plante si vietati specifice. Si fauna ihtiologica este specifica acestor doua zone, sarace in specii de pesti, ca si intreaga Mare Neagra, in cele ce urmeaza vom enumera speciile de pesti dupa habitatul lor (locul unde traiesc), compus din zone de facies nisipos, facies pietros si pelagial, adica largul marii.
In Marea Neagra exista 121 de specii de pesti marini si 31 de specii de pesti dulcicoli, care traiesc permanent sau temporar la gurile de varsare a fluviilor si raurilor in mare. Unele specii marine traiesc toata viata in Marea Neagra, altele emigreaza din Marea Mediterana la noi, dar exista si fenomenul invers, adica specii care migreaza de la noi spre Bosfor si Marea Marmara. Din 121 de specii de pesti marini, 18% sunt specii relicte, originare din Marea Neagra (care au trait si in marile anterioare din aceasta zona geografica), iar 60% sunt specii migratoare mediteraneene; 22% sunt specii de apa dulce.
In Marea Neagra se gasesc unele specii de pesti care traiesc in permanenta in mare, altele in schimb migreaza in vederea reproducerii sau pentru nutritie in ape dulci, in special in fluviile care se varsa in mare. Cele mai importante specii de pesti marini care intra in Dunare pentru a se reproduce sunt: morunul (Huso huso), nisetrul (Acipenser guldenslaedti), pastruga (Acipenser stellatus), sipul (Acipenser sturio), scrumbia de Dunare (Alosa pontica), rizeafca (Alosa caspia nordmani), gingirica (Clupeonella delicatula), scrumbia de mare (Alosa maeotica), aterina (Atkerina mochon pontica), strunghilul (Gobio melanostomus), guvidul de mare (Gobius cephalarges). De asemenea, in lacurile litorale patrund pentru reproducere unele specii migratoare ca: labanul (Mugii cephalus), singhilul (Mugii auratus), ostreinosul (Mugii saliens), platarinul (Mugii ramada). Din mare patrund in lacurile salmastre litorale si: cambula (Pleuronectes flesus luscus), hamsia (Engraulis encrasicholus ponticus) si sardeaua (Sardina pilchardus sardina).
In Marea Neagra traiesc in bancuri mari sardeluta (Sprattus sprattus), stavridul (Trachurus trachurus mediterraneus), scrumbia albastra (Scomber scombrus). In larg, la adancime de cateva zeci de metri, traieste randunica de mare (Trigla lucerna), iar in zona pelagica zarganul (Belone belone), precum si lufarul (Pomatomus saltatrix), care vara se apropie de litoral, in zona pietrelor si stancilor submarine, imbracate in alge verzi si brune, iluminate bine de razele calde ale soarelui, traiesc: hanosul (Gobio batrachocephalus), scorpia de mare (Scorpaena porcus), moaca de bradis (Proterorhinus marmaratus), care se gaseste in ape dulci si salmastre. In zona faciesului nisipos traiesc: calcanul (Scophthalmus maeoticus), limba de mare (Solea nasuta), vatosul (Raja clavata), barbunul (Mullus barbatus ponticus), guvidul negru (Gobius niger), calutul de mare (Hippocampus hippocampus microcoronatus), in largul marii, apropiindu-se insa uneori si de zonele litorale, traieste rechinul (Squalus acanthias), care este o specie ovipara. Tot in largul Marii Negre apar uneori palamida (Sarda sarda), smaridul (Spicara smaris), corbul de mare (Corvina umbra) si mai rar pestele cu spada (Xiphias gladius), lavracul (Roccus labrax) si tonul (Thunnus thynnus).
Din punct de vedere al pescuitului sportiv, numarul speciilor de pesti care se prind cu undita este relativ redus. Se pescuieste cu undita fie pe litoralul marin, de pe stancile si digurile construite artificial, fie din barci, la o distanta mica de mal. Sunt si unele specii de pesti de talie mica, care se folosesc drept nada la pescuitul altor pesti mai valorosi. Baza pescuitului sportiv o constituie guvizii, care se prind mai mult de pe mal, scrumbia albastra si stavridul, care se pescuiesc din barca. Zarganul, chefalul si calcanul se pescuiesc rareori cu undita. Aterina, hamsia, gingirica, sprotul si sardeluta sunt mai curand pesti de nada.

Desi litoralul nostru nu ofera pescarilor sportivi pesti de talie mare, cum se intampla in multe zone “clasice” in cazul pescuitului din viteza, de exemplu la pescuitul tonului in oceane, totusi se pot face aici partide extrem de bune si interesante. In ceea ce priveste locurile cele mai “bune” atat de pe tarm, cat si din barca, ca si la pescuitul in apele dulci, si in Marea Neagra exista locuri de o mai mare concentratie a pestilor. Aceste locuri pot fi descoperite cunoscand in primul rand biologia speciei (sau a speciilor) pe care dorim sa o prindem, precum si a conditiilor hidrologice din zona respectiva (adancime, curenti, natura fundului, stratificatia regimului termic ale apei marii etc.). In cautarea locului optim de pescuit, indicatiile oferite de localnici sunt de mare folos. Acest lucru este valabil si in privinta alegerii celor mai potrivite unelte si a aplicarii corecte a metodelor de pescuit sportiv.

About these ads

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 611 other followers